“Te bag in $%^# ma-tii, sa tragi de mansa cand o sa fii tu comandant!” – expresia care era sa omoare aproape 200 de oameni, in ceea ce putea fi cel mai mare accident aviatic al anilor ’80 si al prezentului | Galerie foto in EXCLUSIVITATE cu aeronava dupa accident

Şapte august 1980. Aeronava Tupolev 154 cu inmatricularea YR-TPH, pilotată de comandantul Paul Mitu trebuia să aterizeze pe aeroportul din Nouadhibou, Mauritania. În cabina avionului rusesc se aflau 176 de oameni, adică două echipaje de vaporeni.

Tupolevul a decolat cu o întârziere de vreo şapte ore. Inainte să aterizeze pe aeroportul din Nouadhibou, este dirijat in mod eronat cu o abatere de circa 350 de metri de la pista aeroportului din Mauritania…în apele Atlanticului. Dupa “putin” timp, comandantul avionului si-a dat seama ca aeronava nu se afla deasupra pistei. În acel moment a tras de mansa cu mana stanga, cu forta extraordinara a omului aflat în faţa morţii iminente, in timp ce cu mana dreapta incerca sa mareasca turatia motoarelor avionului pentru a evita impactul. Din nefericire, distanta nu a fost suficienta si avionul a amerizat. Spre norocul românilor, avionul s-a oprit pe o limbă de nisip din Ocean, caci ţărmul Mauritaniei se afla în perioada de reflux!

Din pricina impactului, aparatul s-a rupt in trei, iar cei mai afectaţi au fost pasagerii de la business class şi din compartimentul din faţa aripilor. Aici au fost înregistraţi trei răniţi grav, o stewardesă (Geta Negru) şi doi soimari care asigurau securitatea zborului (Grigore Tudorel si Ilie Marin). Amenintati de rechini, “naufragiatii” au fost “protejati” de catre unul din cele trei motoare ale avionului, care a continuat să meargă şi după prăbuşire, mai mult de 30-45 de minute, alungand pradatorii oceanici.

Timp de o oră şi jumatate, oamenii au aşteptat să apară bărcile pazei de coastă din Mauritania. Salvatorii au gasit pe unul dintre scaunele din spate ale avionului un mort. Ancheta a aratat că de fapt pasagerul murise cu 2 ore înaintea impactului, în urma unui infarct miocardic.

Aceasta este versiunea oficiala a intamplarii ce era sa devina o tragedie. Nici nu se puteau da alte informatii caci, TAROM-ul, la vremea aceea, a incasat 36 de milioane de dolari din urma asigurarilor. Comandantul aeronavei  a fost initial felicitat, fiind considerat un erou, apoi anchetat si condamnat de catre autoritatile comuniste. A scapat insa de cei 100 de ani de inchisoare care ii fusesera promisi. Ce se descoperise in urma anchetei: un ghidaj prost de la sol şi ceaţa l-au deviat cu 350 de metri de la pista aeroportului din Mauritania, adică în apele Atlanticului.

Echipajul a plecat de la Bucuresti avand informatia scrisa ca ILS merge. La escala, nu s-au mai verificat insa ultimele noutati de la sol. ILS-ul intre timp fusese scos din functiune. Comandantul, care a dormit pana la inceperea coborarii – conform inregistrarilor de voce din cabina – nu a executat briefingul corect si complet avand la baza ultima informare de navigatie primita la escala. Situatia meteo, de vizibilitate scazuta, necesita ghidajul sistemului ILS.Pe parcursul apropierii nu s-au facut acele altitude check-uri obligatorii de catre navigator si comandant care ocupa functia de pilot flying. Cand s-au vazut niste lumini in fata, comandantul a crezut ca sunt luminile firului director, fara sa verifice insa alternanta lor si s-a dus dupa ele.

Copilotul a incercat sa corecteze traiectul, dandu-si seama ca ceva nu este in regula cu directia pe care se venea la aterizare, moment in care a intervenit comandantul  adresandu-I expresia licentioasa: “te bag in pizda ma-tii! sa tragi de mansa cand o sa fii tu comandant!”.In apropierea marii, comandantul Paul Mitu, si-a dat seama de greseala si a incercat sa rateze, dar impactul cu Atlanticul era inevitabil. Tupolevul s-a rupt in 3 bucati.

Multumim lui Bogdan Enachi si lui Traian Virtaci pentru imagini

Nu a murit decat un singur marinar care era beat si cardiac. Copilotul a salvat geanta cu banii de plata a taxelor si petrolului dar si o parte din actele avionului. Greseala de pilotaj apartine intregului echipaj, dar in principal comandantului. Navigatorul si radiotelegrafistul trebuiau sa verifice la inceperea coborarii functionarea NDB-urilor si a ILS-ului dar si datele din informarea de navigatie primta la escala, povestesc alti piloti, acum pensionari.

Despre Tupolev 154

Intrat în serviciu la 4 octombrie 1968, TUPOLEV-TU 154 B este un mediu-curier cu  o capacitate de aproximativ 160 de pasageri, echipat cu 3 motoare foarte apreciate la vremea lor de aeronavişti: Kuzneţov NK 82.  Avionul este uşor de recunoscut prin gura de admisie a motorului central, care este situată sub ampenaj şi deaspura fuselajului. Aparatul de zbor poate atinge o viteză de 954 de kilomteri pe oră (printre cele mai mari) şi poate ajunge la un plafon de serviciu de aproape 12 kilometri.

Incoming search terms:

• accidente aviatice tarom (1)
• pilotul paul mitu (1)