Te afli aici: Acasa » Editorial » Materiale folosite in constructia planoarelor
Înainte de a prezenta materialele folosite în construcţia planoarelor trebuie să vedem la ce eforturi sunt supuse piesele care intră în componenţa unui planor.
Solicitările la care sunt supuse piesele sunt:
- tracţiunea sau întinderea (declanşatoarele, cablurile comenzilor, învelişul aripilor, etc);
- compresiunea (trenul de aterizare);
- încovoierea (lonjeroanele aripilor);
- forfecarea apare în zbor în timpul trecerii printr-o suprafaţă de separaţie dintre un curent ascendent şi a unuia descendent. Acest fenomen se petrece în mod special la zborul în norii de formaţie verticală;
- torsiunea; aripile în timpul zborului sunt supuse la eforturi de tensiune în jurul lonjeronului.
Pentru a putea îndeplini toate condiţiile cerute, în construcţiile aeronautice se folosesc mai multe categorii de materiale. Acestea pot fi împărţite în:
- materiale principale ce intră în construcţia pieselor de rezistenţă şi a pieselor ce dau forma aerodinamică a aeronavei.
- materiale secundare ce intră în construcţia pieselor auxiliare ale unei aeronave.
Dintre materialele folosite în construcţia aeronautică putem enumera:
1. lemnul folosit în construcţiile aeronautice datorită faptului că are greutate relativ mică, este ieftin, se prelucrează uşor, etc. Lemnul întrebuinţat, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- rezistenţa la tracţiune să fie de cel puţin 800 Kgf/cm2;
- umiditatea să nu depăşească 15% din greutatea sa;
- rezistenţa la compresiune să fie de cel puţin 400 Kgf/cm2;
- rezistenţa la încovoiere să fie de cel puţin 600 Kgf/cm2.
În construcţiile aeronautice lemnul se foloseşte astfel:
- pentru lonjeroane: frasin, molid, brad, pin;
- pentru piese curbe: frasin, salcâm, ulm, stejar;
- pentru elice: acaju, nuc, cireş, mesteacăn, fag.
2. placajul folosit în aviaţie este făcut din foi neperechi (3, 5, 7, 9, etc.) cu următoarele dimensiuni (grosimi):0,8; 1; 1,2; 1,5; 1,8; 2; 2,3; 2,5; 3; 3,5; 4; 5 mm.
Placajul folosit trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- rezistenţa la tracţiune în lungimea fibrei = 700 kgf/cm2
- rezistenţa la tracţiune perpendicular pe fibră = 450 kgf/cm2
- rezistenţa la forfecare în lungimea fibrei = 100 kgf/cm2
- rezistenţa la forfecare perpendicular pe fibră = 750 kgf/cm2
- rezistenţa la forfecare la 45o = 150 kgf/cm2
Placajul se foloseşte pentru îmbrăcarea aripilor, fuselajului, ampenajelor, în vederea obţinerii formelor arodinamice.
3. cleiurile sunt întrebuinţate pentru asamblarea diferitelor piese din lemn, palcaj, pânză. Ele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie uşor de manipulat;
- să fie uşor de preparat;
- să nu-şi schimbe caracteristicile în timp;
- să fie aderente;
- să fie rezistente la smulgere.
Cleiurile utilizate sunt: clei de gelatină, caseina, cleiurile pe bază de răşini sintetice (care sunt mai bune decât celelate cleiuri).
4. oţelurile folosite în construcţiile aeronautice sunt oţeluri speciale care prezintă caracteristici superioare. Oţelurile folosite pentru construcţia pieselor de tracţiune, de prindere, bolţuri, tendoare, cabluri de comandă, scripeţi, pârghii, etc. trebuie să prezinte o rezistenţă la tracţiune de 80-100 Kgf/mm2.
5. duraluminiul se foloseşte foarte mult datorită faptului că este uşor (are aceeaşi greutate cu a aluminului) şi are o rezistenţă mecanică ridicată. Acesta se foloseşte la construcţiile de lonjeroane, nervuri şi a întregului înveliş la planoarele metalice.
6. pânza folosită în aviaţie este din bumbac mercerizat şi neapretat cu o desime de 28-35 de fire pe cm2 atât în bătaie cât şi în urzeală şi o greutate de cel mult 200 g/m2.
7. materialele plastice se folosesc pentru confeţionarea carcaselor aparatelor de bord, tablouri de bord iar în ultimul timp pentru corectarea şi chiar confecţionarea profilelor aerodinamice.
8. plexiglasul se foloseşte pentru confecţionarea carlingilor datorită faptului că este transparent şi prin încălzire se modelează uşor.
9. cauciucul se foloseşte la trenul de aterizare pentru amortizarea contactului cu solul. Acesta se utilizează sub formă de camere şi anvelope, cilindri găuriţi, discuri amortizoare, etc.
10. fibra de sticlă şi fibra de carbon se folosesc în ultimul timp în construcţiile aeronautice de performanţă datorită faptului că permit obţinerea suprafeţelor aerodinamice foarte bine finisate, şi au caracteristici mecanice superioare.
11. protecţia aeronavelor împotriva coroziunii şi a umidităţii se realizează cu ajutorul lacurilor şi a vopselelor, iar suprafeţele metalice se protejează prin acoperire electrochimică, cromare, zincare.
Datorită dezvoltării tehnologiei, planoarele moderne au caracteristica de fineţe maximă care poate depasi chiar 60, fapt care le permite realizarea unor performante ridicate (zboruri de distanţă de peste 1.700 Km cu viteze medii de peste 150-200 km/h).
Incoming search terms:
Alte articole care s-ar putea sa-ți placă
5 iunie 2011 Cum a fost la TRANSILVAEROSHOW 2011 (7)
19 martie 2011 10 lucruri de stiut despre avion (1)
24 ianuarie 2013 De vorba cu cel mai bun acrobat cu planorul din lume – Luca Bertossio | INTERVIU (10)
Tag-uri: aviatie, clei, comprensiune, duraluminiu, featured, forfecare, incovoiere, lemn, materiale folosite in aviatie, materiale plastice, metal, panza, piloti, planoare, solicitarile la care sunt supuse piesele unui avion, torsiune, tractiune, zbor
Categorie:: Editorial, Lectia de zbor
Te pasioneaza aviatia? Iti place aceasta revista?Acum ai ocazia sa ne dai o mana de ajutor si sa ajuti la dezvoltarea ei!
Autorul acestui articol: Sebi. Vezi profilul complet.