De Valentin Vasilescu
Incepand cu al Doilea Razboi Mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in stratosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe.
Naveta Silbervogel si racheta germana Amerika
Conceptul de bombardier aerospatial a fost creat de Eugene Albert Sanger in anii `30, odata cu teza sa de doctorat, sustinuta la universitatea din Viena. Lucrarea lui Sanger se referea la construirea unui vehicul cu aripi, propulsat de motoare racheta pina la limita superioara a atmosferei, de unde s-ar fi separat de racheta si ar fi putut ajunge in orice loc al planetei, in ceva mai mult de o ora. Ineditul consta in faptul ca vehicolul coborind, transforma energia cinetica astfel acumulata in viteza si intilnind stratul atmosferic mai dens, ricosa inapoi, cistigind inaltime. Dupa citeva ricoseuri, vehicolul pierdea, odata cu amplitudinea oscilatiei si energia cinetica, trecind la zborul subsonic aidoma unui planor si aterizind. Eugene Sanger a botezat acest vehicol cu numele de bombardier antipodal, intrucit el ar fi decolat dintr-un punct al globului pamintesc, ar fi fost capabil sa lanseze o bomba, undeva pe traiect si aterizeze pe partea opusa a globului.
In anul 1940, generalul inginer Walter R. Dornberger a fost numit director pentru dezvoltarea rachetelor ghidate, in cadrul departamentului Inzestrarii armatei germane si a constituit o echipa de cercetatori care sa studieze si sa realizeze tehnologiile necesare zborului hipersonic. In cadrul acestui proiect, Sanger a efectuat calculele matematice care au condus la concluzia construirii planorului antipodal Silverbird, capabil sa survoleze coasta de est a SUA, la al treilea ricoseu in atmosfera.
In a doua parte a celui de-al Doilea Razboi Mondial, resursele armatei germane au devenit tot mai putine si l-au obligat pe Dornberger sa se concentreze pe construirea a tot mai multe rachete cu o singura treapta de tip V-2 ( A-4 ) si derivate din acasta. Racheta V-2 cintarea 12.500 kg, avea 14 m lungime, 1,65 m diametru, avea bataia maxima de 300 km, atingea altitudinea de 88 km si viteza de 1,6 km/s. Din septembrie 1944 pina la sfirsitul lui februarie 1945 au fost fabricate 5.200 de rachete V-2, din care 3.172 au fost intrebuintate in lupta. In acest context, dr. Wernher von Braun, seful programului V-2 si cel care dupa razboi avea sa construiasca racheta americana Saturn V, care a trimis astronauti pe Luna, a calculat ca poate cel putin dubla raza de actiune a rachetei, daca ii monteaza aripi.
Proiectul A 6, propus de von Braun pleca de la o racheta A 4b cu aripi. ca vehicul de cercetare si bombardament pilotat. A 6 ar fi trebuit sa decoleze vertical, sa ajunga la inaltimea de 90 km, propulsat de motorul racheta A 4b. Dupa reintrarea in atmosfera, A 6 urma sa inceapa zborul planat, ajutat de un mic motor ramjet, cu viteza de 2.900 km/h, timp de 20 de minute. Acest proiect al lui von Braun, desi a fost respins de ministerul nazist al Apararii, avea sa fie dezvoltat si testat ca racheta de croaziera intercontinentala de catre armata SUA, sub numele de North American SM-64 Navaho si de catre URSS, sub denumirea de Burya, incepind din 1946.
Testele lui von Braun urmareau sa realizeze racheta Amerika, lunga de peste 20 m care trebuia sa propulseze o naveta cu anvergura de 3,2 m, numita Silbervogel. Prima treapta A-9 functiona 50-60 de secunde, asigurind lansarea si urcarea pina la 20 km. Cea de-a doua treapta A-10, imprima rachetei viteza de 4.300 km/h, fiind capabila sa execute un zbor balistic timp de maximum 17 minute, in care urca pina la 190 km, moment in care se separa de naveta. De la aceasta inaltime, naveta Silbervogel urma sa parcurga peste 5.000 km in zbor planat cu ricoseuri, dupa metoda lui Sanger. Prima si singura racheta Amerika, o varianta a lui V-2 cu 2 trepte a fost lansata cu succes in ianuarie 1945, la proiectarea ei luind parte si inginerul roman Hermann Oberth. Evolutia situatiei pe cimpul de lupta, l-a impiedicat pe von Braun sa continue testele cu racheta Amerika, iar naveta Silbervogel n-a mai apucat sa iasa de pe planeta de proiectare.
Iata o lansare de racheta V-2:
Incoming search terms:
Categorie:: Editorial
Autorul acestui articol: Sebi. Vezi profilul complet.
